PNL nu mai încearcă să ascundă dezastrul în care se află. Propunerea lui Crin Antonescu ca prezidențiabil este echivalentul politicului cu a scoate o epavă la licitație. Când recurgi la un fost lider retras din viața publică de ani de zile, nu mai e loc de interpretări: prăbușirea e totală.
Acest gest disperat amintește de momentele de „glorie” din politica românească post-1989, când schimbările promiteau viitor, dar livrau mereu trecut. La fel cum PSD ar putea readuce în prim-plan figuri ca Adrian Năstase, PNL demonstrează că nu poate trece peste epoca Antonescu. Dacă așa arată „noua” lor viziune, atunci România stă pe loc de 35 de ani.
Între timp, Klaus Iohannis, cu mandatul expirat, conduce în mod ilegitim, amânând alegerile și subminând orice șansă de progres democratic. Această prelungire artificială a puterii nu face decât să confirme că ne aflăm într-un nou episod de criză politică majoră. România are nevoie de schimbare reală, nu de recuzita unui teatru politic falimentar.
